Testoasa de florida trachemys scripta
Taxonomie:
familia: Emydidae,
genul: Trachemys,
subspecie a speciei: Trachemys scripta elegans
genul: Trachemys,
subspecie a speciei: Trachemys scripta elegans
Denumiri intalnite
-trachemys scripta elegans
-chrysemys scripta elegans
-red-eared Slider
-testoasa cu tample rosii Origine
-red-eared Slider
-testoasa cu tample rosii Origine
In lume se traiesc aproape 200 de specii de testoase grupate in 3 categorii:
-testoasele de pamant,
-testoasele de apa dulce,
-testoasele de mare.
Ditre acestea, broasca testoasa de Florida (Trachemys Scripta) este, cea mai preferata broasca de companie.
Broasca testoasa de Florida isi are originile in regiunile subtropicale ale Americii Centrale si de Nord, intalnindu-se inspecial in Statele Unite si Mexic. Datorita comportamentului ei vioi si admiratiei de care s-a bucurat din partea iubitorilor de animalute, broasca testoasa de Florida a ajuns sa fie raspandita pe intreg mapamondul.
Legea Comunitatii Europene 252/2005 interzice importul acestei specii, pentru ca in mediul natural este o amenintare ecologica, pentru speciile indigene de plante si animale.
La noi in tara s-a infiintat Trachemys Adoption Romania
o coalitie pentru prevenirea, rezolvarea sau ameliorarea problemei "Trachemysului" in mediul natural, formata din grupuri herpetologice si persoane fizice.
Descriere aspect
Dimensiuni: 25-30cm
Speranta de viata: 30-50 ani
Ca si in cazul altor testoase, corpul broastei testoase de Florida este protejat de o „cutie” cornoasa, formata din carapace si plastron. Carapacea este putin aplatizata, cu placile asezate in randuri: un rand exterior concentric, doua laterale, semicirculare si unul median. Tesuturile de legatura dintre plastron si carapace confera mobilitate plastronului si lasa la partea anterioara o deschidere prin care ies capul, gatul si membrele anterioare si alta la cea posterioara prin care ies membrele posterioare si coada.
La broastele testoase de Florida tinere, carapacea este mai viu colorata in verde intens, cu striuri galbene, brune si negre. Pe masura ce testoasa inainteaza in varsta, carapacea ce inchide la culoare, devenind verde-brun inchis, cu reflexe violete. Intotdeauna, coloritul masculului este mai accentuat. Platronul este galben, cu pete negre.
Ceea ce o diferentiaza pe testoasa de Florida de alte testoase este prezenta unor pete de culoare de la portocaliu pana la rosu aprins, de-o parte si de alta a capului, la nivelul tamplelor. Exista posibilitatea ca unele exemplare sa nu prezinta aceste pete caracteristice. Capul, gatul si membrele sunt de culoare verde mai mult sau mai putin inchis, cu striatii rosii, brune, negre si galbene. Capul nici prea mare si nici prea mic este prevazut cu un bot triunghiular, fara cioc. Broasca testoasa de Florida prezinta in cavitatea bucala creste cornoase.
Membrele sunt musculoase si puternice, acoperite de o piele care formeaza pliuri pe fata interna a acestora. Membrele se termina cu degete unite printr-o membrana si gheare, incovoiate . La masculi, ghearele de la membrele anterioare sunt mai ascutite, avand un rol bine determinat in timpul actului imperecherii, astfel ca prin intermediul lor, masculul se fixeaza de carapacea femelei.
Ambele sexe sunt prevazute cu coada, singura diferenta fiind ca la mascul aceasta este mai lunga si mai subtire.
Broasca testoasa de Florida este o testoasa de talie medie, putand atinge o greutate de 1,5-3 kg si o lungime de 18-30 cm la maturitate.
Dimensiuni: 25-30cm
Speranta de viata: 30-50 ani
Ca si in cazul altor testoase, corpul broastei testoase de Florida este protejat de o „cutie” cornoasa, formata din carapace si plastron. Carapacea este putin aplatizata, cu placile asezate in randuri: un rand exterior concentric, doua laterale, semicirculare si unul median. Tesuturile de legatura dintre plastron si carapace confera mobilitate plastronului si lasa la partea anterioara o deschidere prin care ies capul, gatul si membrele anterioare si alta la cea posterioara prin care ies membrele posterioare si coada.
La broastele testoase de Florida tinere, carapacea este mai viu colorata in verde intens, cu striuri galbene, brune si negre. Pe masura ce testoasa inainteaza in varsta, carapacea ce inchide la culoare, devenind verde-brun inchis, cu reflexe violete. Intotdeauna, coloritul masculului este mai accentuat. Platronul este galben, cu pete negre.
Ceea ce o diferentiaza pe testoasa de Florida de alte testoase este prezenta unor pete de culoare de la portocaliu pana la rosu aprins, de-o parte si de alta a capului, la nivelul tamplelor. Exista posibilitatea ca unele exemplare sa nu prezinta aceste pete caracteristice. Capul, gatul si membrele sunt de culoare verde mai mult sau mai putin inchis, cu striatii rosii, brune, negre si galbene. Capul nici prea mare si nici prea mic este prevazut cu un bot triunghiular, fara cioc. Broasca testoasa de Florida prezinta in cavitatea bucala creste cornoase.
Membrele sunt musculoase si puternice, acoperite de o piele care formeaza pliuri pe fata interna a acestora. Membrele se termina cu degete unite printr-o membrana si gheare, incovoiate . La masculi, ghearele de la membrele anterioare sunt mai ascutite, avand un rol bine determinat in timpul actului imperecherii, astfel ca prin intermediul lor, masculul se fixeaza de carapacea femelei.
Ambele sexe sunt prevazute cu coada, singura diferenta fiind ca la mascul aceasta este mai lunga si mai subtire.
Broasca testoasa de Florida este o testoasa de talie medie, putand atinge o greutate de 1,5-3 kg si o lungime de 18-30 cm la maturitate.
Comportament
Broastele testoase de Florida adora sa stea tolanite la soare. Pot fi vazute asezate pe busteni sau alte locuri disponibile deasupra apei, uneori si la mal, dar se vor refugia rapid in apa daca se simt amenintate. Broasca testoasa de Florida isi petrece un timp considerabil plutind, utilizandu-si gatul alungit ca si carma.
Broastele testoase de Florida sunt animalute timide, scufundandu-se rapid in cautarea unui loc sigur. Cu toate acestea, ele sunt si la fel de curioase.
Broasca testoasa de Florida este un animalut diurn, efectuandu-si activitatile cu predilectie in timpul zilei.
Broasca testoasa cu tample rosii este activa la temperaturi intre 15-37C, iar odata cu scaderea acesteia sub 10C, ea intra in hibernare, sub apa, ascunsa in nisip sau mal.
Broastele testoase de Florida adora sa stea tolanite la soare. Pot fi vazute asezate pe busteni sau alte locuri disponibile deasupra apei, uneori si la mal, dar se vor refugia rapid in apa daca se simt amenintate. Broasca testoasa de Florida isi petrece un timp considerabil plutind, utilizandu-si gatul alungit ca si carma.
Broastele testoase de Florida sunt animalute timide, scufundandu-se rapid in cautarea unui loc sigur. Cu toate acestea, ele sunt si la fel de curioase.
Broasca testoasa de Florida este un animalut diurn, efectuandu-si activitatile cu predilectie in timpul zilei.
Broasca testoasa cu tample rosii este activa la temperaturi intre 15-37C, iar odata cu scaderea acesteia sub 10C, ea intra in hibernare, sub apa, ascunsa in nisip sau mal.
Habitat
In libertate, prefera sa traiasca in lacurile putin adanci si cu multa vegetatie. Ele pot fi regasite in raurile cu curgere lenta, mlastini, iazuri si golfuri, curentii de apa fiind evitati. Broasca testoasa de Florida isi petrece majoritatea timpului in apa. Cu toate acestea, are nevoie si de locuri uscate pe care sa se retraga (un bustean, o piatra) si de mult soare, soarele fiind esential pentru mentinerea in bune conditii a carapacei.
Hranire
Diferenta majora intre broastele testoasele de uscat si broastele testoase de apa este ca primele sunt in principiu ierbivore, in timp ce suratele lor de apa sunt carnivore. Aceasta nu inseamna ca nu se abat absolut deloc de la hrana pe baza de carne, repectiv vegetale.
Carnivora in primele stadii de viata, se hraneste cu fauna acvatica sau terestra, apoi devine treptat pana la maturitate omnivora. Administrarea hranei se va face diferentiat, in functie de varsta broastelor: la testoasele tinere 0-2 ani, administrarea hranei se face la intervale mai mici, la inceput de doua ori pe zi, iar apoi, o data pe zi, pe cand la cele adulte, hranirea se va face o data la doua sau trei zile.
La testoasele de apa, hrana trebuie sa fie compusa in proportie de 75% din carne maruntita sau tocata, (unii crescatori utilizeaza chiar conserve de hrana pentru caini), peste maruntit etc., iar restul de 25% din vegetale cum ar fi: rosii, spanac tocat, salata.
decat puii.
Foarte important este sa le oferim o hrana cat mai variata si fara excese. Cantitatea de hrana se calculeaza astfel incat sa fie egala cu 8-10% din greutatea animalului la cele de varsta medie si adulte, iar la cele tinere, avand in vedere ca administrarea se face la intervale scurte (de doua ori pe zii) cantitatea va trebuii injumatatita, o portie aproximativ 5% din greutatea corpului.
In libertate, broasca testoasa de Florida are o alimentatie diversificata in functie de varsta. Tineretul se hraneste cu pestisori, larve de insecte, insecte acvatice, mormoloci, crustacee si cu animalute de talie mica, acvatice sau terestre. Adultele consuma si o cantitate insemnata din vegetatia acvatica. Desi nu va va veni sa credeti, broasca testoasa de Florida consuma si starvuri, chiar daca in cantitati reduse
Sunt innebunite dupa carnea de pui sau de vita, cruda sau fiarta, salata, pulpa de fructe, dar se vor multumi si cu granulele special concepute pentru ele pe care le gasiti in pet shop-uri.
Carnivora in primele stadii de viata, se hraneste cu fauna acvatica sau terestra, apoi devine treptat pana la maturitate omnivora. Administrarea hranei se va face diferentiat, in functie de varsta broastelor: la testoasele tinere 0-2 ani, administrarea hranei se face la intervale mai mici, la inceput de doua ori pe zi, iar apoi, o data pe zi, pe cand la cele adulte, hranirea se va face o data la doua sau trei zile.
La testoasele de apa, hrana trebuie sa fie compusa in proportie de 75% din carne maruntita sau tocata, (unii crescatori utilizeaza chiar conserve de hrana pentru caini), peste maruntit etc., iar restul de 25% din vegetale cum ar fi: rosii, spanac tocat, salata.
decat puii.
Foarte important este sa le oferim o hrana cat mai variata si fara excese. Cantitatea de hrana se calculeaza astfel incat sa fie egala cu 8-10% din greutatea animalului la cele de varsta medie si adulte, iar la cele tinere, avand in vedere ca administrarea se face la intervale scurte (de doua ori pe zii) cantitatea va trebuii injumatatita, o portie aproximativ 5% din greutatea corpului.
In libertate, broasca testoasa de Florida are o alimentatie diversificata in functie de varsta. Tineretul se hraneste cu pestisori, larve de insecte, insecte acvatice, mormoloci, crustacee si cu animalute de talie mica, acvatice sau terestre. Adultele consuma si o cantitate insemnata din vegetatia acvatica. Desi nu va va veni sa credeti, broasca testoasa de Florida consuma si starvuri, chiar daca in cantitati reduse
Sunt innebunite dupa carnea de pui sau de vita, cruda sau fiarta, salata, pulpa de fructe, dar se vor multumi si cu granulele special concepute pentru ele pe care le gasiti in pet shop-uri.
In comert exista mancare deja preparata pentru broastele testoase, insa ea nu trebuie sa constituie mai mult de 25% din dieta unei broscute cu tample rosii.
Pentru restul de 75% le puteti oferi:
- hrana vie: pestisori (guppy, carasi aurii), rame, mormoloci, melci acvatici, greieri. Va recomandam atentie sporita in ceea ce priveste locul de unde procurati astfel de hrana intrucat ea poate purta bacterii si/sau pesticide periculoase pentru broscuta dumneavoastra!
- plante acvatice: Elodea canadensis, Elodea densa, Eichhornia crassipes, Azolla caroliniana. Atentie! Unele plante acvatice sunt otravitoare pentru broscute!
- diferite vegetale: morcov, frunze de mustar, frunze de papadie, nap, dovlecel, fasole verde. Evitati vegetalele care au fost inghetate si dezghetate intrucat pot crea probleme de sanatate broscutelor. Evitati si legumele care au fost tratate cu chimicale. Nu le oferiti spanac intrucat ar putea cauza deranjamente stomacale.
- gammarus, inima de vita liofilizata, pestisori liofilizati
- din cand in cand (rar) le puteti oferi mici bucatele de carne de pui bine fiarta (fara sare si condimente)
NU hraniti broscutele cu carne cruda intrucat aceasta creste riscul contaminarii bacteriene a apei din acvariu (Salmonella, E. Coli) si nici cu hrana pentru caini sau pisici. Nu le oferiti pestisori care au fost inghetati si dezghetati!
Este foarte bine sa li se ofere si suplimente de vitamine, precum si sa se doteze acvariul cu o bucata de calciu sau un os de sepia care se gasesc la magazinele de profil.
Broastele testoase mananca numai in apa. Avand in vedere ca hranitul lor este o operatiune care produce mizerie, pentru a evita murdarirea apei din acvariu, va sugeram sa le hraniti intr-un container cu apa separat de acvariu. Ele vor fi introduse acolo si mentinute doar atata timp cat mananca. In acest fel se poate si monitoriza exact cantitatea de mancare pe care o ingurgiteaza broscuta dumneavoastra la o masa.
Broscutele sunt cunoscute pentru apetitul lor vorace si vor cere mereu mancare insa, in general, cantitatea de mancare oferita nu trebuie sa depaseasca ceea ce poate manca broscuta in 15 minute. In cazul in care constatati ca se formeaza pliuri de piele pe labutele broscutei, in special cand aceasta si le retrage in carapace, inseamna ca este prea grasa si ar trebui sa o hraniti mai putin sau cu mancare mai putin proteica.
De asemenea, este important sa indepartati din acvariu cantitatile de mancare ramase neconsumate, pentru a evita descompunerea acestora si contaminarea apei din acvariu.
Mancarea puilor trebuie taiata in bucatele mici pentru a putea fi ingerata. Puii trebuie hraniti in fiecare zi, in timp ce adultii pot fi hraniti la fiecare 2-3 zile (sau o masa pe zi, dar mai putin consistenta).
Broastele testoase au nevoie de multa atentie , de aceea trebuie sa va petreceti minim 10-15 min cu ea (daca vreti sa fei blanda )
Testoasele cu tample rosii hiberneaza in mediul lor natural. Tinute in captivitate ele sunt insa active pe tot parcursul anului. Totusi, in perioada toamna-iarna ele au tendinta sa manance mai putin.
- hrana vie: pestisori (guppy, carasi aurii), rame, mormoloci, melci acvatici, greieri. Va recomandam atentie sporita in ceea ce priveste locul de unde procurati astfel de hrana intrucat ea poate purta bacterii si/sau pesticide periculoase pentru broscuta dumneavoastra!
- plante acvatice: Elodea canadensis, Elodea densa, Eichhornia crassipes, Azolla caroliniana. Atentie! Unele plante acvatice sunt otravitoare pentru broscute!
- diferite vegetale: morcov, frunze de mustar, frunze de papadie, nap, dovlecel, fasole verde. Evitati vegetalele care au fost inghetate si dezghetate intrucat pot crea probleme de sanatate broscutelor. Evitati si legumele care au fost tratate cu chimicale. Nu le oferiti spanac intrucat ar putea cauza deranjamente stomacale.
- gammarus, inima de vita liofilizata, pestisori liofilizati
- din cand in cand (rar) le puteti oferi mici bucatele de carne de pui bine fiarta (fara sare si condimente)
NU hraniti broscutele cu carne cruda intrucat aceasta creste riscul contaminarii bacteriene a apei din acvariu (Salmonella, E. Coli) si nici cu hrana pentru caini sau pisici. Nu le oferiti pestisori care au fost inghetati si dezghetati!
Este foarte bine sa li se ofere si suplimente de vitamine, precum si sa se doteze acvariul cu o bucata de calciu sau un os de sepia care se gasesc la magazinele de profil.
Broastele testoase mananca numai in apa. Avand in vedere ca hranitul lor este o operatiune care produce mizerie, pentru a evita murdarirea apei din acvariu, va sugeram sa le hraniti intr-un container cu apa separat de acvariu. Ele vor fi introduse acolo si mentinute doar atata timp cat mananca. In acest fel se poate si monitoriza exact cantitatea de mancare pe care o ingurgiteaza broscuta dumneavoastra la o masa.
Broscutele sunt cunoscute pentru apetitul lor vorace si vor cere mereu mancare insa, in general, cantitatea de mancare oferita nu trebuie sa depaseasca ceea ce poate manca broscuta in 15 minute. In cazul in care constatati ca se formeaza pliuri de piele pe labutele broscutei, in special cand aceasta si le retrage in carapace, inseamna ca este prea grasa si ar trebui sa o hraniti mai putin sau cu mancare mai putin proteica.
De asemenea, este important sa indepartati din acvariu cantitatile de mancare ramase neconsumate, pentru a evita descompunerea acestora si contaminarea apei din acvariu.
Mancarea puilor trebuie taiata in bucatele mici pentru a putea fi ingerata. Puii trebuie hraniti in fiecare zi, in timp ce adultii pot fi hraniti la fiecare 2-3 zile (sau o masa pe zi, dar mai putin consistenta).
Broastele testoase au nevoie de multa atentie , de aceea trebuie sa va petreceti minim 10-15 min cu ea (daca vreti sa fei blanda )
Testoasele cu tample rosii hiberneaza in mediul lor natural. Tinute in captivitate ele sunt insa active pe tot parcursul anului. Totusi, in perioada toamna-iarna ele au tendinta sa manance mai putin.
|
|
|
|
|
Intretinere
Daca unei testoase ii este prea cald, atunci ea sta cu gura deschisa, la suprafata apei; iar daca ii este frig, miscarile ii sunt incetinite, rigide. Daca temperatura apei este cea optima, broasca testoasa se va misca repede, reactionand rapid la orice zgomot sau tulburare a apei.
In captivitate are nevoie de spatiu terestru (insula 30% din suprafata totala alocata) si acvatic (70%).
La fel ca majoritatea reptilelor, testoasele sunt animale poichiloterme, avand nevoie de surse externe de caldura pentru a-si mentine si regla temperatura corpului. Din pacate, datorita necunoasterii, de foarte multe ori acestea sunt ingrijite in mod necorespunzator. Puii se vand in magazine in acvarii mici de plastic (cu cate un arbore de plastic in mijloc) si, lasati acolo, fara un sistem de filtrare a apei si fara spatiu de dezvoltare, nu au prea multe sanse de supravietuire.
Temperatura aerului trebuie mentinuta intre 28-29 grade, eventual cu ajutorul unui bec de ~ 60W... plasat la 35 cm deasupra insulei, iar temperatura apei intre 26-28 de grade, mentinuta cu ajutorul unui incalzitor cu termostat.
Apa folosita trebuie in prealabil lasata la decantat de preferinta 24-48 de ore, intr-un vas descoperit. Trebuie sa tinem seama ca testoasele juvenile sunt foarte sensibile la variatii de temperaturi si in special la temperaturi mici, deasemenea, nunumai testoasele tinere, ci si cele adulte sunt foarter sensibile la curenti de aer, deci atentie unde le plasati locuinta.
In captivitate are nevoie de spatiu terestru (insula 30% din suprafata totala alocata) si acvatic (70%).
La fel ca majoritatea reptilelor, testoasele sunt animale poichiloterme, avand nevoie de surse externe de caldura pentru a-si mentine si regla temperatura corpului. Din pacate, datorita necunoasterii, de foarte multe ori acestea sunt ingrijite in mod necorespunzator. Puii se vand in magazine in acvarii mici de plastic (cu cate un arbore de plastic in mijloc) si, lasati acolo, fara un sistem de filtrare a apei si fara spatiu de dezvoltare, nu au prea multe sanse de supravietuire.
Temperatura aerului trebuie mentinuta intre 28-29 grade, eventual cu ajutorul unui bec de ~ 60W... plasat la 35 cm deasupra insulei, iar temperatura apei intre 26-28 de grade, mentinuta cu ajutorul unui incalzitor cu termostat.
Apa folosita trebuie in prealabil lasata la decantat de preferinta 24-48 de ore, intr-un vas descoperit. Trebuie sa tinem seama ca testoasele juvenile sunt foarte sensibile la variatii de temperaturi si in special la temperaturi mici, deasemenea, nunumai testoasele tinere, ci si cele adulte sunt foarter sensibile la curenti de aer, deci atentie unde le plasati locuinta.
Intrucat broscutele sunt animale care produc suficient de multa mizerie, este necesar sa dotati acvariul cu un filtru puternic, care sa prelungeasca perioada de timp ce se scurge intre momentele de schimbare a apei. Puteti folosi un filtru intern puternic sau, daca acavterariul este mare, un filtru extern (mai scump, dar foarte eficient).
Totusi, daca folositi un sistem de filtrare puternic, este indicat sa schimbati saptamanal un procent de 25% din apa din acvariu si sa schimbati toata apa o data pe luna. Filtrul trebuie curatat periodic, atunci cand isi incetineste functionarea – fapt care inseamna ca este murdar – acest lucru asigurand claritatea si puritatea apei, precum si absenta mirosurilor urate.
Atunci cand schimbati apa asigurati-va ca folositi apa declorinata (adaugati in ea produse speciale de tratare a apei care sunt disponibile in pet-shopuri) si calda.
Foarte importanta este si oxigenarea apei din acvariu. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unei pompe de aer.
Pe scurt "locuinta" unei testoase de apa trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
-sa fie un acvariu suficient de mare, care sa fie prevazut si cu un loc uscat unde animalutzul sa poata iesi din apa (astfel de "acvarii" se numesc de fapt "acvaterarii", intrucat sunt compuse din doua zone diferite - zona de apa si cea de "uscat");
-apa din acvariu trebuie sa aiba o adancime suficienta astfel incat testoasa sa se poata scufunda in intregime, dar atunci cand vrea, sa-si poata scoate capul din apa ca sa respire;
-in acvariu trebuie instalate doua termometre: unul scufindat, care sa indice temperatura apei si unul deasupra nivelului apei, care sa indice temperatura aerului din acvariu, in apropierea suprafetei apei;
-in camera in care tinem testoasa, acvariul trebuie plasat in locul in care variatiile de temperatura si nivelul curentilor de aer sunt cele mai scazute, practic in cel mai ferit loc din incapere.
-in acvariu trebuie instalata de asemenea o sursa de lumina calda (un bec, cu uv), care trebuie lasat aprins cam 8-10 ore pe zi, ajutand astfel la mentinerea unei temperaturi relativ ridicate in acvariu , pe insulita si pentru a incalzi testoasa atunci cand se odihneste. Avand in vedere ca una dintre cele mai des intalnite afectiuni este carapacea moale, datorata neasimilarii calciului, iar cum calciul se asimileaza numai in prezenta vitaminei A, care la randul ei este asimilata numai in prezenta vitaminei D, vitamina care se fixeaza cu ajutorul razelor ultraviolete B (UV B), trebuie sa tinem cont, ca este strict necesar, ca lampa pentru iluminare sa emita ultraviolete B (UV B).
[*Mare atentie la radiatiile UV (ultra violet), pe care le emit anumite lampi fluorescente si nu numai.
Radiatile UV se impart in:
- Uv - A, nu sunt nocive, ofera pofta de mancare si vigurozitate testoaselor; pentru plante sunt chiar benefice pentru ca intra in procesul de fotosinteza. Sunt apreciate in general de cyanophyte (alge bacterii benefice). Sunt emise intre lungimile de unda de 320-400nm (nanometrii)
- Uv - B, foarte importante pentru testoase, cu ajutorul lor sintetizeaza vitamina D; pentru plante sunt nocive atunci cind sunt de mare intensitate si la o expunere indelungata. Complet nefolositoare plantelor si pestilor care nu pot sintetiza aceste lungimi de unda. In cazul cind sunt puternice, opresc dezvoltarea plantelor si alevinilor. Sunt emise intre lungimile de unda de 290-320nm (nanometrii)
- Uv - C, foarte nocive in iluminare directa. Duc la sterilitate si sunt letale. Sunt utilizate numai pentru sterilizare in UV, si pentru producerea de ozon. Sunt emise intre lungimile de unda de 180-290nm (nanometrii)
- Uv - A, nu sunt nocive, ofera pofta de mancare si vigurozitate testoaselor; pentru plante sunt chiar benefice pentru ca intra in procesul de fotosinteza. Sunt apreciate in general de cyanophyte (alge bacterii benefice). Sunt emise intre lungimile de unda de 320-400nm (nanometrii)
- Uv - B, foarte importante pentru testoase, cu ajutorul lor sintetizeaza vitamina D; pentru plante sunt nocive atunci cind sunt de mare intensitate si la o expunere indelungata. Complet nefolositoare plantelor si pestilor care nu pot sintetiza aceste lungimi de unda. In cazul cind sunt puternice, opresc dezvoltarea plantelor si alevinilor. Sunt emise intre lungimile de unda de 290-320nm (nanometrii)
- Uv - C, foarte nocive in iluminare directa. Duc la sterilitate si sunt letale. Sunt utilizate numai pentru sterilizare in UV, si pentru producerea de ozon. Sunt emise intre lungimile de unda de 180-290nm (nanometrii)
Transportul testoaselor
Daca aveti nevoie sa parcurgeti un drum mai lung, desi stresant pentru broscuta, puteti sa aranjati lucrurile in asa fel incat ea sa aiba un minim de confort:
- Folositi pentru transport o cutie/container de plastic rigid pe care sa o puteti inchide bine, pentru ca broscuta sa nu iasa din ea. Dati cateva gauri suficient de mari in capacul cutiei pentru a permite aerului sa intre. Cutia nu trebuie sa fie prea mica, dar nici prea mare. Pe fundul cutiei puteti aseza un prosop sau o bucata de material (aveti grija sa nu alegeti o tesatura in care broscuta sa-si poata agata ghearele).
- Broscutele testoase cu tample rosii pot rezista fara probleme cateva ore fara apa, o mai mare problema este insa temperatura. Daca este prea cald va trebui sa udati materialul de pe fundul cutiei si sa stropiti din cand in cand broscuta cu apa. Daca o transportati cu o masina dotata cu aer conditionat aveti grija sa nu plasati containerul in curentul rece. Aveti grija ca in masina sa nu fie totusi prea frig!
- Daca drumul este foarte lung va trebui sa oferiti din cand in cand broscutei apa sa bea. Puteti deschide din cand in cand si capacul cutiei pentru a-i oferi aer proaspat.
- Aveti grija sa nu rasturnati cutia sau sa o loviti.
- Nu hraniti testoasa cu 24 de ore inainte de drum si nici pe parcursul drumului. In acest fel veti putea reduce la minim murdarirea cu fecale a containerului si broscutei pe perioada drumului.
Acvaterariul
Broastele testoase cu tample rosii sunt animale semi-acvatice si isi petrec perioade lungi de timp pe uscat. De aceea este important sa li se amenajeze un acvaterariu care sa le permita atat inotul cat si stationarea pe un teren uscat pe care sa se poata urca usor(insulita). Un acvariu cu un volum de 80 litri este considerat ca asigura un minim de confort unei testoase mici. Totusi, acvariile mai mari sunt necesare pentru broscutele mari sau daca doriti ca broscuta dumneavoastra sa se dezvolte frumos, intrucat marimea la care ajunge este direct proportionala cu marimea spatiului in care creste. Ideal este sa pregatiti de la inceput un acvaterariu suficient de mare, in asa fel incat sa nu fie nevoie sa-l schimbati de fiecare data cand testoasa creste. Mai mult decat atat, desi pare ciudat, acvariile mici sunt mult mai greu de intretinut decat cele mari pentru ca echilibrul ecosistemului este mult mai fragil.
Nu este neaparata nevoie sa investiti intr-un acvariu. Le puteti crea o casa primitoare si in containere mai mari de plastic, atata vreme cat nu va deranjeaza ca nu le puteti privi din lateral.
Partea de uscat este absolut obligatoriu sa existe in acvaterariu. Testoasele cu tample rosii au nevoie sa petreaca timp pe uscat pentru a-si putea mentine o sanatate buna (expunerea la lumina UVA/UVB(Bec Hagen Exo Terra Heat Glo+ Neon Hagen Exo Terra Repti Glo 5.0 fac treaba foarte buna impreuna ) este indispensabila pentru metabolizarea calciului si uscarea ocazionala completa a carapacei va feri testoasa de infectii). Partea de uscat poate fi amenajata utilizand pietre netede sau bucati de lemn (fixe sau plutitoare). Totusi, trebuie sa aveti grija sa nu folositi pietris de dimensiuni mici, intrucat acesta poate fi inghitit de catre broscute, creandu-le grave probleme de sanatate. De asemenea, puteti sa atasati de un perete al acvaterariului o "insulita” (din plastic daca testoasa este mica sau din sticla, fixata bine, pentru testoasele mai mari). Accesul testoasei pe partea de uscat trebuie sa fie facil.
In ceea ce priveste cantitatea de apa necesara in acvaterariu, trebuie sa tineti cont de faptul ca adancimea ei trebuie sa fie de minim 1,5-2 ori mai mare decat diametrul carapacei broscutei.
Lungimea portiunii de apa din acvariu trebuie sa fie de 4-5 ori mai mare decat diametrul carapacei broscutei iar latimea de 2-3 ori mai mare decat diametrul ei. Spre exemplu, daca aveti o broscuta al carei diametru este de 10cm, adancimea apei in acvariu trebuie sa fie de minim 15cm, lungimea portiunii de apa trebuie sa fie de minim 40cm iar latimea de minim 20cm.
Testoasele cu tample rosii nu au nevoie de substrat in acvaterariu, insa, daca va decideti totusi sa folositi unul, alegeti un pietris de granulatie suficient de mare in asa fel incat sa nu poata fi inghitit de broscute.
Pentru a imita cat mai bine mediul natural in care traiesc broscutele puteti adauga in acvaterariu si cateva plante (naturale sau artificiale). Daca folositi plante naturale va trebui sa aveti in vedere faptul ca testoasele le vor manca, alegeti deci specii care sa nu fie toxice! Pe de alta parte, daca folositi plante artificiale, asigurati-va ca testoasele nu vor putea rupe si inghiti parti componente ale acestora.
Acvaterariul nu va avea nevoie de capac decat daca exista pericolul ca testoasa sa evadeze sau daca acvaterariul este plasat intr-o zona unde temperatura este joasa (permitand astfel scaderea temperaturii apei).
Atunci cand veti alege accesoriile sau decoratiunile din terariu asigurati-va ca ele nu pot rani testoasa sau prezenta vreun pericol pentru ea.
Va trebui sa va ganditi si unde veti amplasa acvaterariul, odata umplut cu apa el va deveni foarte greu si nu va putea fi mutat. Alegeti o zona usor accesibila, care sa va permita igienizarea periodica a acvaterariului.
Reproducere
Lungimea ghearelor labutelor este principalul element de identificare a sexului broscutei dumneavoastra, intrucat la mascul acestea sunt mult mai lungi. Totusi, o identificare sigura nu poate fi facuta decat dupa ce broscutele ajung la maturitate. Maturitatea sexuala definitiva la masculi se instaleaza in jurul varstei de 2-5 ani, cand ating aproximativ 10cm in diametru, pe cand la femele in jurul varstei de 5-7 ani, cand ating aproximativ 18cm in diametru. Insa, diametrul la care ajunge o testoasa este un indicator mai bun pentru atingerea maturitatii sexuale decat varsta. De asemenea, coada masculilor este mai lunga si mai subtire decat a femelelor. Masculii au plastronul (carapacea inferioara) usor concav, pentru a putea copula mai usor
Broastele testoase cu tample rosii pot atinge usor la maturitate 25-30cm in diametru. Masculii sunt usor mai mici decat femelele, dar au gheare mai lungi la labele din fata si, de asemenea, cozi mai lungi decat femelele
In mediu natural imperecherea are loc din martie pana in iunie. Durata incubatiei este de 60- 75 de zile, depinde de temperaturi. O influenta foarte mare o are temperatura asupra ecloziunii, care poate totodata influenta in mare masura si dimorfismul sexual al testoaselor. Astfel, daca temperatura este ridicata la 30 de grade constant pe perioada ecloziunii, se vor dezvolta un numar majoritar de femele, in timp ce la temperaturi mai scazute de 27 de grade constant, se vor obtine marea majoritate masculi, insa la temperaturi intermediare, se obtin atat masculi, cat si femele, in proportii relativ egale.
Depune oua in iunie-iulie, intre 4 si 20 de oua, iar puii de testoasa la iesirea din oua au 3-4 cm.
In captivitate, de obicei nu se inmultesc pentru ca le trebuie conditii speciale si majoritatea detinatorilor nu le pot oferii 4 mp pe individ, si o alternanta de temperatura care sa simuleze zi/noapte, perioada primavara/vara. Se impune aplicarea unui regim alimentar foarte bine controlat, care sa nu favorizeze stari de obezitate, deoarece acestea pot conduce la o sterilitate partiala sau chiar totala. Hrana administrata reproducatorilor va trebui sa fie de volum mic, insa sa cuprinda toate elementele necesare organismului, dintre care vitaminele si componentele minerale au un rol determinant in ovogeneza si spermatogeneza. Daca masculii si femelele cresc impreuna in captivitate si nu au 4mp/individ, apetitul lor sexual scade si chiar in conditii corespunzatoare imperecherii nu se vor imperechea. De aceea este bine sa fie despartite femelele de masculi inainte de imperechere cu cateva luni.
Broastele testoase cu tample rosii sunt animale semi-acvatice si isi petrec perioade lungi de timp pe uscat. De aceea este important sa li se amenajeze un acvaterariu care sa le permita atat inotul cat si stationarea pe un teren uscat pe care sa se poata urca usor(insulita). Un acvariu cu un volum de 80 litri este considerat ca asigura un minim de confort unei testoase mici. Totusi, acvariile mai mari sunt necesare pentru broscutele mari sau daca doriti ca broscuta dumneavoastra sa se dezvolte frumos, intrucat marimea la care ajunge este direct proportionala cu marimea spatiului in care creste. Ideal este sa pregatiti de la inceput un acvaterariu suficient de mare, in asa fel incat sa nu fie nevoie sa-l schimbati de fiecare data cand testoasa creste. Mai mult decat atat, desi pare ciudat, acvariile mici sunt mult mai greu de intretinut decat cele mari pentru ca echilibrul ecosistemului este mult mai fragil.
Nu este neaparata nevoie sa investiti intr-un acvariu. Le puteti crea o casa primitoare si in containere mai mari de plastic, atata vreme cat nu va deranjeaza ca nu le puteti privi din lateral.
Partea de uscat este absolut obligatoriu sa existe in acvaterariu. Testoasele cu tample rosii au nevoie sa petreaca timp pe uscat pentru a-si putea mentine o sanatate buna (expunerea la lumina UVA/UVB(Bec Hagen Exo Terra Heat Glo+ Neon Hagen Exo Terra Repti Glo 5.0 fac treaba foarte buna impreuna ) este indispensabila pentru metabolizarea calciului si uscarea ocazionala completa a carapacei va feri testoasa de infectii). Partea de uscat poate fi amenajata utilizand pietre netede sau bucati de lemn (fixe sau plutitoare). Totusi, trebuie sa aveti grija sa nu folositi pietris de dimensiuni mici, intrucat acesta poate fi inghitit de catre broscute, creandu-le grave probleme de sanatate. De asemenea, puteti sa atasati de un perete al acvaterariului o "insulita” (din plastic daca testoasa este mica sau din sticla, fixata bine, pentru testoasele mai mari). Accesul testoasei pe partea de uscat trebuie sa fie facil.
In ceea ce priveste cantitatea de apa necesara in acvaterariu, trebuie sa tineti cont de faptul ca adancimea ei trebuie sa fie de minim 1,5-2 ori mai mare decat diametrul carapacei broscutei.
Lungimea portiunii de apa din acvariu trebuie sa fie de 4-5 ori mai mare decat diametrul carapacei broscutei iar latimea de 2-3 ori mai mare decat diametrul ei. Spre exemplu, daca aveti o broscuta al carei diametru este de 10cm, adancimea apei in acvariu trebuie sa fie de minim 15cm, lungimea portiunii de apa trebuie sa fie de minim 40cm iar latimea de minim 20cm.
Testoasele cu tample rosii nu au nevoie de substrat in acvaterariu, insa, daca va decideti totusi sa folositi unul, alegeti un pietris de granulatie suficient de mare in asa fel incat sa nu poata fi inghitit de broscute.
Pentru a imita cat mai bine mediul natural in care traiesc broscutele puteti adauga in acvaterariu si cateva plante (naturale sau artificiale). Daca folositi plante naturale va trebui sa aveti in vedere faptul ca testoasele le vor manca, alegeti deci specii care sa nu fie toxice! Pe de alta parte, daca folositi plante artificiale, asigurati-va ca testoasele nu vor putea rupe si inghiti parti componente ale acestora.
Acvaterariul nu va avea nevoie de capac decat daca exista pericolul ca testoasa sa evadeze sau daca acvaterariul este plasat intr-o zona unde temperatura este joasa (permitand astfel scaderea temperaturii apei).
Atunci cand veti alege accesoriile sau decoratiunile din terariu asigurati-va ca ele nu pot rani testoasa sau prezenta vreun pericol pentru ea.
Va trebui sa va ganditi si unde veti amplasa acvaterariul, odata umplut cu apa el va deveni foarte greu si nu va putea fi mutat. Alegeti o zona usor accesibila, care sa va permita igienizarea periodica a acvaterariului.
Reproducere
Lungimea ghearelor labutelor este principalul element de identificare a sexului broscutei dumneavoastra, intrucat la mascul acestea sunt mult mai lungi. Totusi, o identificare sigura nu poate fi facuta decat dupa ce broscutele ajung la maturitate. Maturitatea sexuala definitiva la masculi se instaleaza in jurul varstei de 2-5 ani, cand ating aproximativ 10cm in diametru, pe cand la femele in jurul varstei de 5-7 ani, cand ating aproximativ 18cm in diametru. Insa, diametrul la care ajunge o testoasa este un indicator mai bun pentru atingerea maturitatii sexuale decat varsta. De asemenea, coada masculilor este mai lunga si mai subtire decat a femelelor. Masculii au plastronul (carapacea inferioara) usor concav, pentru a putea copula mai usor
Broastele testoase cu tample rosii pot atinge usor la maturitate 25-30cm in diametru. Masculii sunt usor mai mici decat femelele, dar au gheare mai lungi la labele din fata si, de asemenea, cozi mai lungi decat femelele
In mediu natural imperecherea are loc din martie pana in iunie. Durata incubatiei este de 60- 75 de zile, depinde de temperaturi. O influenta foarte mare o are temperatura asupra ecloziunii, care poate totodata influenta in mare masura si dimorfismul sexual al testoaselor. Astfel, daca temperatura este ridicata la 30 de grade constant pe perioada ecloziunii, se vor dezvolta un numar majoritar de femele, in timp ce la temperaturi mai scazute de 27 de grade constant, se vor obtine marea majoritate masculi, insa la temperaturi intermediare, se obtin atat masculi, cat si femele, in proportii relativ egale.
Depune oua in iunie-iulie, intre 4 si 20 de oua, iar puii de testoasa la iesirea din oua au 3-4 cm.
In captivitate, de obicei nu se inmultesc pentru ca le trebuie conditii speciale si majoritatea detinatorilor nu le pot oferii 4 mp pe individ, si o alternanta de temperatura care sa simuleze zi/noapte, perioada primavara/vara. Se impune aplicarea unui regim alimentar foarte bine controlat, care sa nu favorizeze stari de obezitate, deoarece acestea pot conduce la o sterilitate partiala sau chiar totala. Hrana administrata reproducatorilor va trebui sa fie de volum mic, insa sa cuprinda toate elementele necesare organismului, dintre care vitaminele si componentele minerale au un rol determinant in ovogeneza si spermatogeneza. Daca masculii si femelele cresc impreuna in captivitate si nu au 4mp/individ, apetitul lor sexual scade si chiar in conditii corespunzatoare imperecherii nu se vor imperechea. De aceea este bine sa fie despartite femelele de masculi inainte de imperechere cu cateva luni.
Hibernarea
In mediul natural hiberneaza in apa sau namol la adancimi variabile, la temperaturi intre 2-12 grade.
In captivitate este foarte dificil de realizat conditii optime pentru hibernare (mentinerea unei temperaturi si umiditati constante) si de obicei hibernarea se realizeaza cu ajutorul unor lazi frigorifice (intre 4-8 grade de obicei) adaptate cu aerisire, controler de temperatura si umiditate.
Nu va recomand sa lasati testoasele sa hiberneze daca nu le puteti asigura conditii perfecte. Temperaturiile intermediare intre starea de hibernare si activitate (12-20 de grade) sunt foarte periculoase pentru sanatatea animalelor, daca sunt mentinute un timp indelungat.
Daca nu le puteti creea conditii perfecte pentru hibernare, aveti doua variante:
- ori le creati conditii de semihibernare si astfel vor avea senzatia ca au hibernat;
- ori le pastrati aceleasi temperaturi, acelasi numar de ore de iluminat si astfel nu le lasati sa hiberneze.
Starea de semihibernare o puteti obtine, dealungul a ~ 45 de zile, intr-o prima faza, reducand treptat numarul de ore de iluminat, pana la 6 ore (stingeti lumina, treptat... mai devreme cu cateva minute); reducand cantitatea de hrana pana la suspendarea meselor si reducand temperatura apei, respectiv aerului, pana la 12 grade. Cand ati ajuns la acesti parametrii ii mentineti 48 de ore si apoi "rasturnati procesul", treptat cresteti temperatura, numarul de ore de iluminat si cantitatea de hrana, astfel incat in a 45-a zi sa reveniti la normal, adica 26-28 grade temperatura apei, 28-29 grade temperatura aerului, 12 ore de iluminat, hrana 8-10% din greutatea testoasei.
In mediul natural hiberneaza in apa sau namol la adancimi variabile, la temperaturi intre 2-12 grade.
In captivitate este foarte dificil de realizat conditii optime pentru hibernare (mentinerea unei temperaturi si umiditati constante) si de obicei hibernarea se realizeaza cu ajutorul unor lazi frigorifice (intre 4-8 grade de obicei) adaptate cu aerisire, controler de temperatura si umiditate.
Nu va recomand sa lasati testoasele sa hiberneze daca nu le puteti asigura conditii perfecte. Temperaturiile intermediare intre starea de hibernare si activitate (12-20 de grade) sunt foarte periculoase pentru sanatatea animalelor, daca sunt mentinute un timp indelungat.
Daca nu le puteti creea conditii perfecte pentru hibernare, aveti doua variante:
- ori le creati conditii de semihibernare si astfel vor avea senzatia ca au hibernat;
- ori le pastrati aceleasi temperaturi, acelasi numar de ore de iluminat si astfel nu le lasati sa hiberneze.
Starea de semihibernare o puteti obtine, dealungul a ~ 45 de zile, intr-o prima faza, reducand treptat numarul de ore de iluminat, pana la 6 ore (stingeti lumina, treptat... mai devreme cu cateva minute); reducand cantitatea de hrana pana la suspendarea meselor si reducand temperatura apei, respectiv aerului, pana la 12 grade. Cand ati ajuns la acesti parametrii ii mentineti 48 de ore si apoi "rasturnati procesul", treptat cresteti temperatura, numarul de ore de iluminat si cantitatea de hrana, astfel incat in a 45-a zi sa reveniti la normal, adica 26-28 grade temperatura apei, 28-29 grade temperatura aerului, 12 ore de iluminat, hrana 8-10% din greutatea testoasei.
Igiena
Broscutele testoase, ca oricare alt animal de companie pot fi purtatoare de boli (mai ales Salmonella) si se pot imbolnavi ca urmare a contactului cu oamenii. De aceea, va recomandam sa va spalati cu atentie mainile atat inainte cat si dupa manipularea broscutelor. In acest fel, va veti feri de orice boala si le veti feri si pe ele.
De asemenea, este important sa nu lasati copiii sa manipuleze broscutele nesupravegheati.
Broscutele testoase cu tample rosii sunt animale care mananca in apa, dar tot in apa si defecheaza. Astfel, igiena acvaterariului este de o extrema importanta. Sanatatea testoasei depinde de calitatea apei in care traieste! Atunci cand schimbati toata apa, curatati si acvaterariul cu atentie, frecand toate coltisoarele si accesoriile. Nu folositi clor! Daca apa nu este suficienta puteti adauga otet.
Pentru a mentine curatenia acvariului este ideal sa hraniti testoasele intr-un container separat.
Angajamentul de crestere al uneia sau mai multor broscute testoase nu trebuie luat cu usuratate, odata achizitionat, animalul va trebui ingrijit cu responsabilitate. Toate acestea fiind spuse, pentru stapanul potrivit si in conditii de viata comfortabile, broscutele sunt animale de companie frumoase si fascinante. Interactiunile regulate intre stapan si broscuta va pot determina sa detineti un animal de companie sociabil, care va recunoaste apropierea si o apreciaza.
Cele mai importante aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere cand examinam o broscuta testoasa cu tample rosii pe care dorim sa o achizitionam sunt urmatoarele:
- ochi trebuie sa fie limpezi si stralucitori, nici umflati, nici infundati in orbite;
- respiratia trebuie sa fie linistita, nezgomotoasa;
- cand ridicati testoasa in aer ea trebuie sa poata sa isi mentina capul, iar labutele nu trebuie sa atarne moi;
- narile trebuie sa fie curate, fara secretii;
- carapacea trebuie sa fie curata, tare, integra;
- broscuta trebuie sa fie vioaie.
Broscutele testoase, ca oricare alt animal de companie pot fi purtatoare de boli (mai ales Salmonella) si se pot imbolnavi ca urmare a contactului cu oamenii. De aceea, va recomandam sa va spalati cu atentie mainile atat inainte cat si dupa manipularea broscutelor. In acest fel, va veti feri de orice boala si le veti feri si pe ele.
De asemenea, este important sa nu lasati copiii sa manipuleze broscutele nesupravegheati.
Broscutele testoase cu tample rosii sunt animale care mananca in apa, dar tot in apa si defecheaza. Astfel, igiena acvaterariului este de o extrema importanta. Sanatatea testoasei depinde de calitatea apei in care traieste! Atunci cand schimbati toata apa, curatati si acvaterariul cu atentie, frecand toate coltisoarele si accesoriile. Nu folositi clor! Daca apa nu este suficienta puteti adauga otet.
Pentru a mentine curatenia acvariului este ideal sa hraniti testoasele intr-un container separat.
Angajamentul de crestere al uneia sau mai multor broscute testoase nu trebuie luat cu usuratate, odata achizitionat, animalul va trebui ingrijit cu responsabilitate. Toate acestea fiind spuse, pentru stapanul potrivit si in conditii de viata comfortabile, broscutele sunt animale de companie frumoase si fascinante. Interactiunile regulate intre stapan si broscuta va pot determina sa detineti un animal de companie sociabil, care va recunoaste apropierea si o apreciaza.
Cele mai importante aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere cand examinam o broscuta testoasa cu tample rosii pe care dorim sa o achizitionam sunt urmatoarele:
- ochi trebuie sa fie limpezi si stralucitori, nici umflati, nici infundati in orbite;
- respiratia trebuie sa fie linistita, nezgomotoasa;
- cand ridicati testoasa in aer ea trebuie sa poata sa isi mentina capul, iar labutele nu trebuie sa atarne moi;
- narile trebuie sa fie curate, fara secretii;
- carapacea trebuie sa fie curata, tare, integra;
- broscuta trebuie sa fie vioaie.
Bolile broscutei de florida
Raceli
Sunt provocate de frig si curenti, infectii ale plamanilor, hrana putina.
Simpome: Narile pline de apa ,fac chiar clabuci in nari si gura cand respira, auzul scade, inoata inconstienta, nu se mai scufunda sub apa.
Feriti-le de frig, apa sa aiba 28 de grade, sa aiba maxima curatenie in acvariu dar ce-l mai indicat e sa mergeti si la veterinar.
Simpome: Narile pline de apa ,fac chiar clabuci in nari si gura cand respira, auzul scade, inoata inconstienta, nu se mai scufunda sub apa.
Feriti-le de frig, apa sa aiba 28 de grade, sa aiba maxima curatenie in acvariu dar ce-l mai indicat e sa mergeti si la veterinar.
Diaree
Hrana administrata gresit.
Captare de infectii bacterii si paraziti.
Simptome: Slabiciune, diaree, la boscutele de pamant apare o insatietate de apa, beau foarte multa apa.
Se apeleaza la dr veterinar neaparat, 1-2 zile li se taie hrana.
Hrana administrata gresit.
Captare de infectii bacterii si paraziti.
Simptome: Slabiciune, diaree, la boscutele de pamant apare o insatietate de apa, beau foarte multa apa.
Se apeleaza la dr veterinar neaparat, 1-2 zile li se taie hrana.
Constipatie
Motive: intestinele nu elimina hrana din cauza administrarii in exces de carne sau peste crud, inghit nisipul din acvariu, sau din cauza lipsei de efort.
Simpome: Nu elimina excremente o perioada mare de timp, nu mananca, nu se joaca.
Inainte de a o duce la veterinar, incercati sa o scoate si la plimbare, sa faca efort cat mai mult, feriti-va sa-i dati mancare cruda, peste, carne sau inima de vita.
-Boli ale ochilor: Cea mai des intalnita problema.
Motivul ar fi lipsa vitaminei A, raceala, frig sau apa prea rece.
Simptome: capacul ochilor se umfla, lipirea ochilor, orbire.
In acest caz medicul veterinar ii poate administra fiole de vitamina A si chiar antibiotice. Aveti grija sa NU i se dea in exces vitamina A.
Motive: intestinele nu elimina hrana din cauza administrarii in exces de carne sau peste crud, inghit nisipul din acvariu, sau din cauza lipsei de efort.
Simpome: Nu elimina excremente o perioada mare de timp, nu mananca, nu se joaca.
Inainte de a o duce la veterinar, incercati sa o scoate si la plimbare, sa faca efort cat mai mult, feriti-va sa-i dati mancare cruda, peste, carne sau inima de vita.
-Boli ale ochilor: Cea mai des intalnita problema.
Motivul ar fi lipsa vitaminei A, raceala, frig sau apa prea rece.
Simptome: capacul ochilor se umfla, lipirea ochilor, orbire.
In acest caz medicul veterinar ii poate administra fiole de vitamina A si chiar antibiotice. Aveti grija sa NU i se dea in exces vitamina A.
Probleme la carapace
Din cauza unor rani sau infectii chiar din cauza lipsei de apa, carapacea nu creste, e moale, sau creste cu deformatii.
De asemenea lisa razelor ultraviolete, necesare la formarea carapacei, duce la probleme de crestere.
Simptomele depind de fiecare motiv in parte. Functie de aceste motive veterinarul va poate ajuta cu sfaturi sau medicamente.
Din cauza unor rani sau infectii chiar din cauza lipsei de apa, carapacea nu creste, e moale, sau creste cu deformatii.
De asemenea lisa razelor ultraviolete, necesare la formarea carapacei, duce la probleme de crestere.
Simptomele depind de fiecare motiv in parte. Functie de aceste motive veterinarul va poate ajuta cu sfaturi sau medicamente.
Ciuperci
Din cauza lipsei soarelui, prea putina lumina in acvariu, conditii mizere in care sunt tinute broscutele, pot duce la aparitia unor ciuperci.
Simptome: Un strat alb incepe sa apara pe suprafata carapacei. Pielea e infectata si crusta carapacei nu se mai schimba, carapacea nu creste, devinde moale si crapata pe alocuri.
Incercati sa obtineti cat mai multa lumina de la soare in locul unde tineti animalul si mai ales sa fie locul foarte curat. Dealtfel, aceste simptome mai pot fi si din cauza lipsei de vitamine si minerale. Indicat ar fi sa li se administreze hrana care contine multiple vitamine.
Duceti animalul la veterinar pentru consult.
Din cauza lipsei soarelui, prea putina lumina in acvariu, conditii mizere in care sunt tinute broscutele, pot duce la aparitia unor ciuperci.
Simptome: Un strat alb incepe sa apara pe suprafata carapacei. Pielea e infectata si crusta carapacei nu se mai schimba, carapacea nu creste, devinde moale si crapata pe alocuri.
Incercati sa obtineti cat mai multa lumina de la soare in locul unde tineti animalul si mai ales sa fie locul foarte curat. Dealtfel, aceste simptome mai pot fi si din cauza lipsei de vitamine si minerale. Indicat ar fi sa li se administreze hrana care contine multiple vitamine.
Duceti animalul la veterinar pentru consult.